1 iunie

1 iunie-ziua copilariei..ce frumos suna, mai ales acum, cand privesti in urma cu ochi de adult. Parca ai vrea sa dai timpul inapoi, sa fii din nou copil. Privesti la copiii tai  si iti amintesti cu nostalgie de propria copilarie.

  Dar de ce nu ar putea fi Ziua Copilului o zi speciala si pentru noi, adultii? Va propun mai  jos cateva idei ce vor transforma ziua aceasta intr-o zi unica si speciala atat pentru voi, cat si pentru copiii vostri.

1. Dedica aceasta zi in totalitate copilului  tau pentru ca el sa se simta special.

2. Lasa-l pe el sa fie astazi "seful" si faceti impreuna activitatile atat de mult dorite de el.

3.Pentru ca totul sa mearga bine, ati putea alcatui cu cateva zile inainte o lista de activitati (jocuri, plimbari , vizite in diferite locuri etc.)

4. Accepta toate ideile traznite propuse de copilul tau.

5. Da frau liber copilului din tine.

6. Uitati-va impreuna la desene animate.

7. Lasa-ti copilul sa iti fie astazi "profesor", sa te invete cum sa fii din nou copil. Acest schimb de roluri este foarte distractiv si cu siguranta copilul tau va aprecia increderea pe care i-o oferi .

8. Povesteste-i despre copilaria ta, rasfoiti impreuna albume cu poze, lasa trecutul sa se impleteasca cu prezentul.

9. Pictati-va pe fata sau pictati baloane.

10.Dansati pe muzica sau fara.

11.Faceti karaoke.

12.Dati o mica petrecere tematica.

13.Compuneti cantece sau poezioare amuzante.

14.Gatiti impreuna ceva simplu.

15. Faceti poze toata ziua, apoi scoateti-le la imprimanta si realizati un colaj sau un album care sa va aminteasca mereu de aceasta zi minunata.

In lumea povestilor

   Zilele acestea m-am lasat cuprinsa de nostalgia copilariei, de farmecul povestilor de demult, povesti cu zane, cu printese si printi,cu acei cai inaripati si cate si mai cate. Acele povesti mi-au facut copilaria frumoasa si pastrez cu drag amintirea lor. De aceea, as vrea si mi-ar placea ca asta sa transmitem si copiiilor sau elevilor nostri. Nu este greu deloc,ele avand farmecul propriu care atrage; dar daca pe langa acesta, mai adaugam si cateva activitati stimulante de realizat impreuna cu copiii, succesul e garantat.

   As vrea sa va propun mai jos cateva idei de activitati ce pot fi folosite in paralel cu citirea povestilor.

   Deoarece in mai toate povestile exista printi si printese,iar ei poarta coroane, de ce sa nu avem si noi?
Aceste coronite sunt atat de simplu de facut si stimuleaza creativitatea si imaginatia copiiilor, oferindu-le la final o mare satisfactie. Din niste farfurii de carton sau chiar un simplu carton sau hartie, putem face adevarate coroane.

Si daca tot suntem la capitolul acesta, ce ar fi un print sau o printesa fara o caleasca? O putem face in miniatura sau de marime mare, din hartie sau carton sau chiar polistiren.

Mai multe detalii despre realizarea unei calesti gasiti >aici< .

Si elementul de de baza-castelul.

"Exemplul hartiei mototolite" sau "cum sa inveti copiii sa nu se bruscheze reciproc"

Legile lui Murphy pentru parinti

Copiii vad lumea cu alti ochi decat adultii

  Din totdeauna a fost si cred ca va fi si pe viitor conceptia ca intre parinti si copii exista mari diferente, din toate punctele de vedere. Faptul ca adultii si copiii privesc lumea din alte perspective, o percep in mod diferit, a fost demonstrat si in cercetarea preluata de >aici< si pe care l-am tradus si il redau in romana, mai jos:

" Spre deosebire de adulti, copiii sunt capabili sa pastreze separat informatiile preluate cu ajutorul simturilor si de aceea pot percepe lumea vizuala,vizibila in mod diferit, dupa cum relateaza noile cercetari.
   Oamenii de stiinta de la University College London si de la Birkbeck,Universitatea din Londra, au descoperit ca, copiii sub 12 ani nu combina informatiile senzoriale diferite pentru a percepe lumea asa cum o fac adultii. Aceasta nu se aplica doar la combinarea diferitelor simturi, cum sunt vazul si auzul, ci si la informatiile diferite primite de creier atunci cand o scena este vizualizata cu un ochi in comparatie cu situatia in care este vazuta cu ambii ochi.
   Rezultatele cercetarii, publicate in Proceedings of the National Academy of Science, arata faptul ca experientele copiiilor legate de lumea vizibila sunt foarte diferite de cele ale adultilor.
   Dr. Marko Nardini,autorul studiului, spune: <<Pentru a intelege lumea noi ne bazam pe o serie de informatii diferite. Un beneficiu al combinarii informatiei tuturor simturilor este ca putem determina ce este in mediu intr-un mod mai corect si exact decat daca folosim un singur simt.>>  El a adaugat: <<Acelasi lucru este valabil si pentru diferite tipuri de informatii obtinute folosind un singur simt. In ce priveste simtul vizual, sunt diferite modalitati de a percepe profunzimea,adancimea. Intr-un film normal, adancimea/profunzimea este aparent din perspectiva, spre exemplu imaginea unui hol lung. Acest tip de profunzime poate fi vazut cu un ochi inchis. Intr-un film 3D si in viata reala, exista informatie binoculara despre profunzime oferita de diferentele dintre cei doi ochi.>>
    Studiul a vizat modul in care copiii si adultii combina perspectiva si informatia binoculara de profunzime. Rezultatele arata ca la copiii sub 12 ani nu exista capacitatea de a folosi impreuna 2 tipuri de informatie de profunzime .
   Cercetatorii au cerut unor adulti si unor copii care purtau ochelari 3D sa compare 2 suprafete inclinate si sa spuna care este cea mai plata, luandu-se in calcul vederea de perspectiva si informatia binoculara, separat sau impreuna. Doar copiii ce aveau peste 12 ani au avut capacitatea de a combina perspectiva si informatia binoculara pentru a-si imbunatati exactitatea cu care percepeau imaginile, in modul in care o faceau adultii. Asta sugereaza faptul ca adultii combina diferite tipuri de informatii vizuale, rezultand o singura apreciere, pe cand copiii nu fac asta.
   Totusi, combinand informatii senzoriale poate conduce la o inabilitate de a separa parti individuale de informatie ce vizeaza conceptul general. Acest fenomen este cunoscut sub numele de <<fuziunea senzoriala>>, efect remarcat la adulti.
    Intr-un al doilea studiu, cercetatorii s-au intrebat daca copiii nu ar putea evitata fuziunea senzoriala pastrand informatiile vizuale separat. Ei au folosot discuri 3D speciale in care uneori perspectiva si informatia binoculara erau <<in dezacord>>. Deoarece adultii aveau tendinta de a folosi a medie de perspectiva si informatie binoculara, ei nu au putut sa determine prea bine daca panta unor discuri era aceeasi sau alta fata de un disc folosit ca element comparativ. In contrast, copiii de 6 ani nu au avut probleme in a deosebi diferentele intre discurile de acest tip. Asta arata ca, copiii de 6 ani pot <<vedea>> tipuri separate de informatie vizuala pe care adultii nu le pot vedea.
   Profesorul Denis Mareschal,coautor al studiului,spune: <<Bebelusii trebuie sa invete cum relationeaza intre ele diferitele simturi,dar si in legatura cu lumea. In momentul in care copiii sunt inca in dezvoltare, creierul trebuie sa determine relatia dintre diferitele tipuri de informatie senzoriala pentru a stii care se leaga de care si cum. Poate fi o masura adaptativa pentru copii sa nu integreze informatii cat sunt inca in stadiul de invatare a acestor relatii- dintre auz si vaz, dintre perspectiva si vedere binoculara.>>
   Un scop viitor este utilizarea proiectarii rezonantei magnetice functionale pentru a determina schimbarile creierului ce stau la baza abilitatilor copiiilor de a combina informatia vizuala in modul in care adultul o face. "

Ce cred elevii despre utilizarea tehnologiei in sala de clasa?

Am gasit astazi un articol foarte interesant >aici< despre opiniile elevilor in legatura cu utilizarea tehnologiei la clasa. M-am gandit ca ar fi util pentru unii sa il traduc,asa ca cei interesati il pot citi in romana mai jos sau pot merge direct la sursa in engleza :

"   Adultii care fac si dezbat politicile educationale sunt in dezacord cu multe lucruri, dar de multe ori considera ca fiind un lucru cert faptul ca elevii/copiii iubesc tehnologia. Si a stii cum sa folosesti dragostea copiiilor pentru gadgeturi si jocuri video este un mod de a-i stimula si a-i atrage pe copii spre invatare, sau cel putin asta este parerea multora.
   Interviurile cu elevii din districtul rural Quakertown sigereaza faptul ca relatia copiiilor cu tehnologia in scoala este mult mai complicata decat cred adultii.
    Intr-adevar, multi copii sunt atrasi si nu rateaza nicio sansa de a juca jocuri video educationale, folosesc internetul pentru a se documenta pentru proiecte, se conecteaza cu colegii de clasa sau prietenii online sau chiar isi rezolva temele digital.
    Zach Werner,14 ani, iubeste libertatea de care dispune la cursurile sale online/de pe internet/pe calculator. <<In loc sa fie bazata doar pe manuale, aceasta lume este mult mai deschisa.>> declara Zach.<<Nu este totul plasat chiar in fata ta.>>
    Dar multi elevi vad, de asemenea, dezavantajele folosirii in exces a tehnologiei la clasa. In special, elevii sunt ingrijorati de distragerile si tentatiile <<invatarii in ritm propriu>>, concept pe care sustinatorii infocati ai educatiei digitale l-au laudat, prezentandu-l ca fiind un mod de a evada din educatia constrangatoare intr-o experienta personalizata.
   Jonathan Wulffleff,15ani, este un fan al cursurilor online/pe calculator la care participa pe langa orele traditionale, fata in fata.  <<Daca intampini dificultati, poti vizualiza filmarea din nou.>> spune el. <<In clasa, ti se spune doar o data si tu trebuie sa-ti amintesti.>> Totusi, el afirma: <<Am lipsit pentru o vreme si am fost foarte suparat deoarece anul trecut ma descurcasem destul de bine.Motivul? A fost vorba de distragere.>>
   <<Am decis sa fac toate orele acasa si inca intr-un timp foarte scurt>> spune Maia Constanzo,de 14 ani. <<A fost binisor, cu exceptia faptului ca nu am reusit sa duc la bun sfarsit toate lucrurile.>>
    Plusurile si minusurile invatarii/educatiei digitale au starnit o dezbatere aprinsa intre 2 elevi de liceu,Cheyenne Knight, de 18 ani, si Brian Benes,17 ani. Amandoi si-au petrecut o buna parte a zilei finalizand lectii virtuale in laboratorul din liceu.
    Desi Cheyenne se bucura de cursurile online, este de multe ori ingrijorata de faptul ca acestora le lipseste rigoarea orelor din clasa.
 <<Poti da teste cu notitele chiar in fata ta. Nu mai trebuie sa memorezi nimic.>> 
Brian raspunde: <<Dar nici in lumea reala nu sta tot timpul cineva langa tine,privind peste umarul tau.>>
<<Dar lipseste acel contact real, fata in fata>> a replicat eleva. <<Daca esti online/pe calculator, nu inveti nimic despre interactiunea sociala.>>
<<Dar majoritatea interactiunilor din clasa sunt negative.>> a raspuns Brian.<<Nu ne sunt necesare si ne-a ajuns pentru ca suntem aici>> a mai adaugat elevul, gesticuland in fata elevilor adunati in laborator.
   In acel moment, profesoara lor, Nicole Roeder, care pana atunci notase munca pe calculator a fiecaruia,  s-a alaturat dezbaterii. <<Este adevarat ca s-ar putea sa fie lucruri pe care nu le intelegeti, dar sunt si unele pe care le intelegeti. Cred ca uneori mai trebuie sa lasam de la noi si sa acceptam si sugestiile celorlalti.>>
   Cheyenne a admis: <<Dumneavoastra chiar stiti sa va descurcati in lumea virtuala.>> Si asta, au conchis toti, este ceva ce trebuie sa invete sa faca in carierele lor viitoare.
   <<Este bine ca invatam acele abilitati.>> a concluzionat Cheyenne. 

fotografie facuta de Sarah Garland

     Profesorii din Quakertown spun ca elevii au rezultate mai bune daca combina cursurile online cu orele fata in fata. "

Ce inseamna un profesor bun-intrebare retorica sau nu..

 Multi se intreaba cum ar trebui sa fie un profesor bun, ce presupune asta si inca si mai multi pretind ca ei detin raspunsul la astfel de intrebari. Consider ca nu exista o definitie generala pentru un astfel de profesor,totul este subiectiv,insa pot spune ca sunt perfect de acord cu cele din imaginile de mai jos. Voi ce parere aveti? :)